Maria

Alaturi de inconstienta pe care o poseada in anumite ipostaze, Maria mai are si darul de a se panica. In anumite situatii, chiar mai mult decat trebuie. Nu cred ca trebuie sa va spun cum e inainte de examene. Privelistea nu e tocmai ok, iar, cateodata, mai are darul si de a-i panica pe la colturi si pe cei din jur.

Astazi de exemplu, panica pe rol este nimeni alta decat licenta. Cum la ASEu’ mirobolant in cadrul careia este studenta s-a adoptat lucrarea de 40 de pagini si s-a eliminat examenul scris, poporul, in frunte cu Maria (mai putin 10% persoane perseverente si constiente de pericolul ce le paste) s-a apucat de scris la licenta cam de… ieri, azi. Asa si-a propus si Maria. Insa cand a vazut cele 5 carti ce zac pe birou si situatia celorlalti colegi, panica a inceput sa isi faca aparitia cu urmatoarele (vesnicele) intrebari: “Daca nu intru in licenta?”, “Daca lucrarea iese vai mama ei?”, “Daca totusi profesorul ma baga in licenta, dar ma pica profesorii din comisie?”, “Daca iau nota foarte mica?”… si temerile se continua pe termen mediu (nah, se vede ca tema de licenta a Mariei este “Strategia”) “Daca din cauza notei din licenta, prea mica, nu reusesc sa intru la master?”. S-au cam dus naibii obiectivele fundamentale, cat despre misiunea initiala a Mariei, ce putem spune… a fost uitata cu desavarsire. Iar daca Maria atinge ziua ei, zi ce coincide cu prima zi de inscriere in licenta (30 iunie), cu aproximativ toti neuronii la bord si cu lucrarea terminata si acceptata de catre Mister Prof, she rules.

Pana una alta, incearca remedii naturiste de calmare (vezi teii de la fereastra, yoga ca niciodata nu e prea tarziu sau…). Sa-i uram succes si pierderea acestui defect cu brio, desi… trebuia sa o mosteneasca genetic si pe mama ei.

Pups!

P.S. “La multi ani” jumatatii masculine a zestrei genetice a Mariei. Astazi implineste 52 de ani persoana care mereu a impins-o pe Maria sa se dea cu sania pe derdelus, iar ea se incapatana sa ii fie frica mereu.

La multi ani, tata!