Maria

Am inceput-o greu încă de dimineaţă. M-am trezit la 6 ca sa văd ceva din concursul masculin de la gimnastică… concurenţa a fost mare, iar noi presupun ca nu am avut gimnaşti foarte bine pregătiţi… să nu cumva să vă gandiţi că îi critic. Nu. Toată admiraţia mea pentru munca pe care ei o depun şi pentru tăria de caracter. Şi indiferent de locul ocupat de România, felicitările mele!

Am plecat apoi la munci. În metrou, simţeam cum mă topesc. Ca o îngheţată ţinută în soare. Nu mă puteam concentra asupra cărţii, cineva îmi sufla în ceafă (apropo, să dea naiba în Metrorexu’ ăsta, care merge din ce în ce mai prost), iar un domn era cât pe ce să îmi înfigă un cot în faţă… ordinary things.

La muncă… altă bătaie de cap. Colegă răcită, aer condiţionat… mai puţin. Unde mai pui că azi m-am fâţâit prin zona Piaţa Romană-Universitate-Calea Victoriei în interes de servici şi la un moment dat, aveam impresia că a mea cămaşă se va lipi de corp şi îmi va arde pielea… asfaltul era moale, maşinile eliminau mai multă căldură din cauza aerului condiţionat… gâtul se usucă, plămânii parcă nu ar vrea să mai inhaleze aerul mult prea poluat… să mergi repede nu poţi… căldura îţi încetineşte mişcările… la agenţie, vin babe să cumpere bilete cu săptămâna la mare… dar au preferinţe chiar… nu mai vor în Jupiter că au fost în iulie acolo şi li s-a părut că e mult prea linişte… vor Mamaia or fi animate de viaţa de noapte… la drcu’! Astea sunt mai plimbate decât suntem noi… noi stăm în poluarea asta nenorocita… vomavea probaibil o săptămână de vacanţă în extrasezon prin Egipt…

Pisica de la cafeneaua din apropiere a venit să ne viziteze… a cerut apă, alintându-se şi s-a aşezat comod pe gresia rece… până şi ei îi este cald… astăzi am suferit şi eu din cauza gradelor multe… chiar mă gandeam că nu mi-ar plăcea să locuiesc la Londra, pentru că e mult prea rece, însă… nici 45 de grade la soare sau câte or fi fost nu prea îmi cad bine…

Programul cu săptămâna la mare continuă… Maria salută din Bucureşti litoralul românesc… poate altădată.

Pups!