Maria

Acum nu va ganditi, citind titlul ca o persoana a furnizat niste servicii dadatoare de placeri, in schimbul obtinerii unei note de trecere sau a unei note mari. Nu! “Prostitutia” din titlu se refera la incalcarea unor principii morale.

Fiindca totul s-a desfasurat haotic, profesorul afirmand ca “nu sunt normal”, iar de aici tot felul de situatii hilare… “Spune , Gogule, la ce intrebare nu stii!! Iti zic, ca doar nu dau de la mine”. Si Gogu, s-a uitat mai intai stramb, apoi a belit ochii bine, in timp ce, compatriotul sau astepta, Gogu si-a dat metaforic una, a zis unde nu stie si i s-a raspuns. Si asa mi s-a mai spulberat un vis in legatura cu facultatea… fiindca pana acum mi-am dat seama ca mi-am facut doar vise, realitatea mi-a dat una, mi-a albit ceva fire de par de pe cap si m-a uzat moral (astfel incat strategiile militare aplicate in afaceri sa ma ia prin suprindere; iar daca astea nu merg asa cum i-au folosit lu’ Napoleon, nu-i problema; se poate aplica tehnica feliei de salam sau cea a dusului scotian … wtf?!).

Nah, duminica am stat cu nasul in carte si am mai aflat unele chestii.

De exemplu, tinuta vestimentara pentru barbati:

• costumul pe care il purtati trebuie sa fie confectionat din lana si/sau orice alt material “greu”, care sa “cada” bine si sa nu se sifoneze (cum o fi vara cu lana pe tine? hmm, n-am incercat si nu’s prea dornica)
• nu purtati vesta decat in caz de forta majora!… (care-i forta majora? nunta, inmormantarea sau botezul, ha?!)
• cat despre cerceii, lanturile pe care le purtati (la gat si / sau mai ales la mana), ghiulurile, inelele (mai ales cele cu sigiliu sau cu monograma), belciugele etc. cu care va puteti dovedi, odata in plus si mai convingator “barbatia” (inclusiv tentantele piercing-uri), uitati-va cat mai repede si mai bine in oglinda… si renuntati la eventulalele prostii (aci, totu’ clar da?! m-am facut corect inteleasa?)
• etc. (nah lista se continua, insa m-am saturat sa dau cu copy paste din manual)

Partea cea mai importanta, in afaceri, daca veti avea de-a face cu un depresiv, “Indemnati-l sa consulte un specialist!”, iar daca nesansa va aduce in fata un evitant, “Propuneti-i obiective de o dificultate crescanda!”, si mai ales, “Aratati-i ca acceptati contradictia!”. (?????)

“Ai inteles, Gogule?”

“Tot , Maria T@!”

And:

“Georgica, nu-i asa ca Pamantul e rotund?”

“Asa-i, domn’ profesor!!!!”

“Bravo, Giorgica! 10! Ia loc!”

Concluzie: mi-e teama de ce o sa ajung… dar nu-i problema, consult eu un specialist!

Pups!

Astazi, la un moment dat, trecand prin fata televizorului cu gandul de a-mi procura cat mai repede o cafea, aud o stire care ma uimeste si ma face sa uit de cafeaua mea: “Un copil de sapte ani din Botosani cantareste 100 de kg”.

And i am like :-O :-O :-O OMG!!!

Apoi aflu ca respectivul copil era predispus in a avea probleme cu greutatea, probleme ce au fost descoperite de doctor inca de cand copilul avea 1 an. Familia a  ignorat diagnosticul si sfatul medicilor.

Si de aici numai probleme: greutatea surprinzatoare pe care o are la varsta de 7 ani, lipsa integrarii sociale (deja nu mai m-a mirat faptul ca nu mergea la scoala)…

Acum stau eu si ma intreb. Cat de tembel sa fii sa ignori aceste fapte ca parinte? Adica, il vezi ca ala mic ca se tot umfla asa, pe zi ce trece, si tu il lasi… poate vine o zi si face poc!

Eu care credeam ca in Romania nu ma mai poate surprinde nimic. Chestia asta chiar mi-a demonstrat ca prostia nu are limite, frate! Ba chiar mai mult, tinde spre plus infinit, in timp ce inteligenta… e undeva ingradita de un interval fix.

P.S. Despre oamenii care ar trebui sa fie modele pentru noi si ne uimesc neplacut, lasandu-ne doar o profunda dezamagire nu mai scriu. Sunt mult prea scarbita.

Aia care aveti o zi faina: bucurati-va de ea! Pups!

Cum sunt o maestra in a-mi face proiectele pe ultima suta de metrii (maine sustin colocviul la practica), azi m-am apucat sa scriu la minuatie.

Si cum de dimineata n-am avut chef si am ars-o aiurea, la pranz am obosit (nici eu nu imi pot explica motivul oboselii) si mi-am propus sa dorm. Ma bag in pat, si exact cand simteam ca ma duc in lumea viselor…. brrrrrrrrrrr!!!!! Sar din pat! Wtf?! E cutremur, se darama blocul?! In secunda 3, neuronul blond se trezeste si face poc! Un tampit de la mine din bloc darama peretii, scotea gresia sau draq stie ce facea el la ora 15. Cum babele din bloc au inceput sa moara, in ulima vreme s-au mutat tot felul de cretinoizi. Si daca pana acum era liniste, de acum in colo e razbunare. Pana la urma tot pun eu muzica electronica la 3 dimineata cand ma culc cu ochii cat cepele de la stat si invatat pentru sesiune saaaaaauuuu as putea bine mersi, ca inainte de a adormi, sa-i sun la usa, sa-i sperii un pic… sau macar sa-i trezesc. Am zis!

Pana una alta, ma intorc la proiectul meu. Pups!

From my very good friend Lauris

1 Ziua cea mai frumoasă ? cand te simti minunat alaturi de persoanele dragi tie

2 Lucrul cel mai uşor ? barfa

3 Cel mai mare obstacol ? incertitudinea

4 Cea mai mare greşeală ? rautatea gratuita

5 Cauza răutăţilor ? incultura

6 Cea mai mare înfrângere ? visele spulberate

7 Prima necesitate ? cafeeeeeeeeeeeeeeeeauaaa!!!!!!

8 Eroare ? sa ai ochelarii la ochi si sa te intrebi unde sunt ochelarii mei

9 Cel mai mare defect? complexul de superioritate

10 Persoana cea mai periculoasă ? aia “alunecoasa”

11 Cel mai urât sentiment ? sentimentul de panica

12 Cel mai frumos cadou ? pe care ti-l poate face viata (as adauga eu): un prieten

13 Cel mai bun remediu ? o baie relaxanta

14 Protecţia efectivă ? hm… pana la urma tot mor, deci nu exista!

15 Cele mai necesare persoane ? parintii si prietenii

16 Sentimentul cel mai frumos ? iubirea

& leapsa merge mai departe la… cine vrea sa o preia

Pups!

Vineri seara a fost balul absolventilor. Dupa stresul provocat de cautarea hantelor necesare dezmatului, a urmat, cum era de asteptat si dezmatul in sine. Locatia a fost aleasa (Palatul Parlamentului - Sala de Receptii) pentru a gazdui 421 de suflete puse pe distractie. Si a iesit foarte frumos. Fiindca ne-am distrat, am ras, am dansat muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuult (pana la 4:30 in the morning… eu incaltata fiind cu celebrele sandale). Mancarea a fost buna, dulciurile delicioase, bauturi din belsug (chiar mai multe decat am fi putut duce toti 421)…

Bine… au fost si faze penibile de genul: “Pot sa te sarut?”…”NUUU!!!”… “Hai te rog! Ce te costa?! Macar 2 secunde!! Ce sunt 2 secunde? Cat taxezi un bilet!!”… “NU!”, dar vor fi uitate odata cu eliminarea alcoolului din sange (de domnul cu dorinta, ca domnisoara… ramane cu amintirea )

Tot ce conteaza insa e faptul ca ne-am simtit bine impreuna. Iar cele 10 ore petrecute impreuna au trecut repede, precum viata efemeridelor.

A fost o seara reusita, iar eu le multumesc colegilor mei pentru ea. Fiindca daca nu ar fi fost ei, nu m-as fi simtit asa de grozav. Multumesc!

Pups!

P.S. And now the pictures